Arhivă pentru Noiembrie, 2010

Cele 500 de mii de amenzi la rovigneta electronică, un balon de săpun al conducerii CNADNR

Posted in Uncategorized on Noiembrie 29, 2010 by andreiciurcanu

Responsabilii cu noul sistem de rovignetă electronică nu au reuşit nici până în prezent să aducă la parametrii normali sistemul de milioane de euro. Cele 500 de mii de amenzi anunţate cu surle şi trâmbiţe de conducerea CNADNR nu pot fi încasate pentru că programele nu funcţionează. Mai mult decât atât, surse din CNADNR au explicat că doar 4 din cele 10 camere de supraveghere, instalate pe drumurile naționale, sunt în stare de funcţionare. „La restul de 6, dacă vă vine să credeţi, nici nu s-a făcut legătura la reţeaua de energie electrică, contractele cu Enel urmând să înceapă în perioada imediat următoare”, au spus surse avizate.

Aceleaşi surse au mai explicat că cei de la încasări şi venituri au zile grele cu sistemul de rovignetă. „Toată lumea e opărită, ca să spun aşa. E adevărat că au crescut încasările, dar numai pentru că oamenilor le e frică de ce au auzit că fac acele camere şi şi-au cumpărat roviniete ca să nu primească amenzi dacă sunt prinşi fără, nu pentru că sistemul chiar funcţionează. E o mare problemă aici, pentru că sistemul a fost proiectat greşit de la început. El a fost gândit ca având prioritar emiterea de roviniete, nu sancţionarea contravenienţilor. Acum, oamenii aceia au pe cap sute de mii de procese verbale pe care nu le pot băga în sistem şi nu le pot încasa. Mai mult decât atât, baza de date cu numere de înmatriculare nu e finalizată. Cum poţi să dai amenzi în acest fel, dacă nu ştii cine nu şi-a cumpărat rovinieta şi cine nu? Nu mai spun că sunt sesizări cu şoferi care au avut cumpărate roviniete şi au primit amenzi pentru că nu au apărut în baza de date”, au mai spus sursele, care au adăugat că deja au apărut scântei între fosta şi actuala conducere a Direcţiei de Încasări şi Venituri. „Pe de o parte actualul director, Cati Munteanu, îi reproşează predecesorului că a primit o grea moştenire, Lucian Calmuş pe de altă parte susţine că totul a fost făcut ca la carte. Cert este că, pe româneşte spus, până în prezent sistemul de rovinietă electronică a fost varză”.

Toată această presiune vine şi pe fundalul unor discuţii din Minister cum că acest contract a fost cu dedicaţie şi că nepotul unui fost ministru al Transporturilor ar fi angajat la una din firmele care au câştigat licitaţia, iar DNA-ul ar fi intrat pe fir. „Mulţi din mai marii din CNADNR şi Ministerul Transporturilor ştiu că au fost presiuni şi s-au întâmplat lucruri care nu trebuiau să se întâmple, exact atunci când s-a făcut caietul de sarcini. Mai mult decât atât, CNADNR chiar începuse nişte discuţii cu o instituţie a statului, nu o să îi dau numele, pentru a pune în funcţiune acest sistem. Noi ne-am fi folosit de reţeaua şi tehnologia unităţii de care dispune în toată ţara şi în felul acesta contractul nu mai ajungea să coste câteva zeci de milioane de euro. Un fel de protocol chiar ajunsese să fie asumat şi după câte îmi amintesc documentul de începere a unor negocieri a fost semnat de chiar fostul director, Dorina Tiron”, a declarat un fost oficial din Compania Naţională de Autostrăzi.

Sistemul de rovinietă electronică a avut multe erori. La nici patru zile de la inaugurare, 1 octombrie, serverul CNADNR care cordonează toată activitate a crăpat din motive tehnice şi timp de mai multe ore nicio maşină nu a mai putut fi verificată. Surse din Companie au explicat că serverul nu a putut prelua toată informaţia şi s-a ars. Conducerea CNADNR susţinea atunci că de fapt a fost vorba de o pană de curent. Angajaţi din CNADNR şi DRDP au contrazis afirmaţia superiorilor.

Sistemul nu doar că a crăpat, dar nici nu beneficiază de o bază de date completă cu toate numerele de înmatriculare. În aceste condiţii, chiar directorul general Liviu Costache, îşi anunţa subalternii după 3 săptămâni de la inaugurare, să nu dea nicio amendă.

“Ţinând cont de faptul că, până la această dată în baza de date a SIEGMCR nu au fost importate încă bazele de date cu rovinietele eliberate în luna septembrie (nu au fost transmise încă raportările de către Distribuitori) aplicarea unor sancţiuni contravenţionale fără interogarea unei baze de date complete pot conduce la sancţionarea unor utilizatori care nu au încălcat legislaţia în v igoare, ceea ce poate conduce la prejudicii de imagine asupra CNADNR” .

 


 

 

 

Anunțuri

Naşu’ mare şi-o-nvârtită pe holurile CESTRIN – sau ce au în comun drumarii şi lăutarii.

Posted in Uncategorized on Noiembrie 24, 2010 by andreiciurcanu

Fostul dircetor de la CESTRIN, Stelea Laurenţiu, printre „picături” – muncă şi contracte încheiate – a avut timp în perioada mandatului său să petreacă destul de mult timp şi alături de colegii de serviciu. Se pare că la fiecare 11 octombrie, ziua de naştere a domnului director, sălile de consiliu sau holul central al clădirii se metamorfozau, după terminarea programului, în săli de petrecere. Un obicei des întânit în România, unde instituţiile de stat, la onomastice şi sărbători legale, sunt confundate de manageri cu proprietăţile private şi sunt transformate în cluburi de dans cu prăjituri, băuturi şi muzică de taraf. Aşa se pare că s-a petrecut în 2003, de ziua lui Stelea Laurenţiu, când hora mare s-a ţinut chiar pe holul din faţa biroului directorial – în prima fotografie apar soţii Tudor, Romanescu Cristina şefa de la Poduri şi directorul Stelea Laurenţiu – iar de pe scări atmosfera a fost întreţinută de nişte lăutari.

În 2004 tot la ziua de naştere a directorului, se pare că petrecerea s-a mutat din hol în sala de consiliu, care era pe vremea aceea în spatele biroului directorului general. Scaunele au fost date la o parte şi s-a făcut loc pentru ringul de dans. În imagini directorul pare iritat de prezenţa aparatului de filmat şi cere întreruperea înregistrării.

Stelea Laurenţiu nu a putut fi contactat telefonic pentru a comenta imaginile din 2003 şi 2004 şi  daca a avut acceptul superiorilor pentru a desfăşura astfel de activităţi în sediul CESTRIN.

Mulţi dintre cei care apar în imagini nu mai lucrează la CESTRIN. Vestea nouă este că, se pare, fina lui Stelea, Loredana Tudor, a părăsit instituţia şi s-a transferat 50 de metri mai departe, la DRDP Bucureşti.

UPDATE

Şi totuşi, într-un final, directorul Stelea se leapădă de inhibiţii, intră în horă şi face abstracţie de camera de luat vederi. Ba mai chiar mai mult decât, încearcă nişte chiuituri şi jocuri de degete.

Băieţii deştepţi cu balastiere au îngenunchiat drumarii de la cântare

Posted in Uncategorized on Noiembrie 19, 2010 by andreiciurcanu

Angajaţii de la drumuri nu mai pot verifica echipamentele de cântărire ale firmelor care au balastiere. O adresă a conducerii CNADNR, departamentul Încasări şi venituri Proprii, a oferit o interpretare a HG 1373 prin care limitează inspecţiile la balastiere şi indirect patronii unităţilor respective, în condiţiile în care drumurile naţionale sunt distruse în mare parte de maşinile de mare tonaj care transportă materiale de construcţii (balast şi alte agregate) şi practică depăşirile de tonaj. Drumarii nu mai pot verifica instalaţiile de cântărire dintr-o balastieră decât dacă surprind în trafic o maşină care a fost încărcată şi are depăşire de tonaj sau nu are bon de cântar. Decizia fost luată încă din luna septembrie a acestui an.

„Decizia celor de la Direcţia Încasări şi Venituri este una care lasă semne de întrebare şi este luată încă din luna septembrie. O să mă întrebaţi de ce? Este simplu. Până nu demult echipajele de cântărire, EMCATR, puteau merge în verificare la acest unităţi. Acum nu se mai poate. În condiţiile în care mulţi transportatori evită cântarele, sau fac parte din lista celor protejaţi, sau din lista celor care cotizează, sau pur şi simplu ştiu programele de cântărire, este aproape imposibil să mai dai o amendă la un patron de balastieră”, au spus surse din Compania de Autostrăzi.

HG 1373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România arată la articolul 8, aliniatul 4,  că aplicarea şi constatarea contravenţiilor se fac de către:
„a) administratorul drumului public la care se realizează accesul de la punctul de lucru al furnizorului, chiar dacă accesul se realizează prin intermediul unui drum de utilitate privată, pentru nerespectarea de către furnizor a obligaţiilor prevăzute la art. 2-4;
b) administratorul drumului, prin personal împuternicit, pentru nerespectarea de către utilizatori sau conducătorii auto a obligaţiilor prevăzute la art. 5 si 6”.

Legea lasă să se înţeleagă că aceste verificări pot fi realizate atât de instituţii aparţinând administraţiei locale sau judeţene, cât şi celor la nivel naţional, cum este Compania Naţională de Autostrăzi, cea care administrează drumurile naţionale.  Adresă celor de la Companie a ales varianta în care să nu se implice decât în momentul în care depistează o maşină cu depăşire de tonaj şi abia atunci să se ducă la sursa de încărcare a transportatorului.

„Conform acestor prevederi legale, personalul cu atribuţii de control, aparţinând CNADNR SA poate desfăşura acţiuni de control la sediul unui furnizor de bunuri divizibile, indiferent de amplasarea sediului acestora, numai dacă în cursul activităţii desfăşurate pe reţeaua de drumuri naţionale, EMCATR identifică vehicule care transportă bunuri divizibile cu încălcarea prevederilor legale în vigoare şi care provin conform documentelor de transport, de la furnizorul respectiv”, se arată în adresa celor de la companie.

„Cu alte cuvinte, această decizie limitează aria de activitate a celor de la EMCATR şi pun responsabilitatea în spinarea autorităţilor locale sau judeţene, pentru că nu există balastiere care să aibe acces direct la reţeau de drumuri naţionale.

Este o decizie iresponsabilă în ideea în care te faci că nu vezi cine îţi distruge drumurile, te plângi că nu ai bani să le întreţii şi să le repari, dar pe de altă parte nu vrei să tai în carne vie. Toată lumea ştie că transporturile de balast şi alte materiale de construcţii utilizează reţeaua de drumuri judeţene sau locale doar pentru a avea acces la drumurile naţionale şi autostrăzi, acolo unde există adevăratul trafic de mare tonaj”, au explicat surse avizate.

Decizia celor de la CNADNR privind inspectarea echipamentelor de cântărire ale acestor platforme este cu atât mai ciudată, cu cât cei din conducerea instituţiei ştiu că de fapt distrugerea drumurilor pleacă prima dată din aceste balastiere, unde depăşirile de tonaj nu pot fi practicate decât cu suportul şi ajutorul celor care adminstrează o astfel de afacere. În două anchete (Şpaga bate legea episodul 1 şi episodul 2), difuzate în emisiunile Realitatea TV, am arătat că patronii de balastiere nu doar că acceptă încărcarea maşinilor cu depăşire de tonaj, dar în afacerea de la nivel naţional în care se produc milioane de euro bani negri, joacă rolul şi de intermediari între transportatori şi unii angajaţii de la drumuri care iau şpăgi pentru a nu mai acorda amenzi la depăşirile de tonaj ale unor transportatori.

 

 

 

 

Drumari ameninţaţi cu demiterea sau cu moartea pentru că au divulgat din secretele mafiei de la transporturi

Posted in Uncategorized on Noiembrie 17, 2010 by andreiciurcanu

În Compania Naţională de Autostrăzi a început o vânătoare de fantome. După ce noua conducere a CNADNR a dat un ordin intern prin care a ameninţat cu sancţiuni până la desfacerea contractului de muncă a celor care discută cu oameni din presă despre neregulile din instituţie, acum au ajuns angajaţii de la drumuri să se ameninţe până şi cu moartea în cazul în care sunt divulgate secrete despre şpăgile care se iau, sistemul mafiot care funcţionează în multe departamente şi zonele în care transportatorii „joacă” la aceeaşi masă cu drumarii.

„Presiunea vine în mare parte din zona economică. Criza a scăzut cuantumul şpăgilor şi implicit cei care colectează trebuie să şi predea la şefi. Aceştia vor aceleaşi sume ca în 2008 sau 2009 când economia duduia. Realitatea nu e chiar aşa şi în felul acesta s-a instalat în multe unităţi teama că nu vor mai fi acoperiţi de şefi dacă nu fac norma. În plus în ultima vreem aţi observat că au fost multe acţiuni ale DGA-ului, la Constanţa, la Oradea şi au apărut şi mai multe informaţii în presă. Acesta e semn că sistemul mafiot nu mai funcţionează mult şi că lumea s-a săturat de combinatori şi combinaţii”, au spus surse din Compania Naţională de Autostrăzi, care au dat o explicaţie pentru politica din instituţie privind relaţia cu presa.

Angajaţi din Direcţiile de Drumuri din ţară au explicat că de nenumărate ori superiorii s-au exprimat că aceia care vor fi prinşi că vorbesc cu presa despre neregulile din instituţie vor fi aspru pedepsiţi. „S-a ajuns ca unii oameni să fie ameninţaţi cu moartea, dacă vă vine să credeţi. A fost un caz în DRDP Timişoara, unde, în urma arestărilor celor 11 poliţişti şi a angajatei de la drumuri, filmaţi de angajaţii DGA că cereau şpagă, un drumar a fost suspectat de colegi că a dat informaţii la presă şi că a colaborat cu organele de anchetă şi a fost ameninţat”, au spus surse din DRDP Timişoara. Acestea au adăugat că persoane necunoscute au publicat într-un ziar local un anunţ de deces al angajatului de la drumuri. „Mai mult decât atât, se pare că angajatul s-a trezit într-o zi cu un sicriu la poartă. Este inimaginal ce se întâmplă şi la ce lucruri s-a ajuns”, au încheiat sursele.

Voi reveni cu mai multe detalii despre cazul de la DRDP Timişoara şi cu noi informaţii despre unii angajaţi din această instituţie, care confundă banii publici cu puşculiţa de acasă.

Liviu Costache lasă CNADNR în grija lui Mircea Olariu – drumarul care „a indicat Ţinutul Secuiesc”

Posted in Uncategorized on Noiembrie 15, 2010 by andreiciurcanu

Conducerea Ministerului Transporturilor şi a Companiei Naţionale de Autostrăzi se pare că vrea să reabiliteze majoritatea oamenilor care au părăsit la un moment dat instituţiile cu rapoarte sau note mici la examenul de management. Mircea Olariu, fostul Director Adjunct al DRDP Braşov în perioada 2007, demis de o comisie disciplinară, a fost „reactivat” şi nu oricum – a fost „uns” Director General Adjunct pe Întreţinere, al doilea om în Compania de Autostrăzi.

Olariu nu doar că a ajuns director adjunct al CNADNR, dar a primit şi frâiele conducerii Companiei Naţionale de Autostrăzi. O adresă de la începutul lunii noiembrie arată cum Costache l-a împuternicit pe Olariu „să semneze toate documentele aferente desfăşurării activităţii companiei”. Şi iată cum după 3 ani de la Comisia Disciplinară, un fost director demis de la o Regională a ajuns director la CNADNR cu un trecut peste care s-a şters cu buretele.

Olariu a fost demis în 2007 în urma scandalului pentru aprobarea panoului cu inscripţia „Ţinutul Secuiesc”, amplasat  de pe DN 1 la graniţa judeţelor Covasna şi Braşov, îl dreptul localităţii Chichiş/Kokos.  „A fost o prostie pentru care Olariu a plătit cu funcţia şi era normal să se întâmple aşa. A fost o comisie disciplinară care a luat decizia corectă. O aşa greşeală nu poate fi iertată, mai ales în condiţiile în care mediul social din zonă este şi aşa destul de agitat. Iniţial a motivat că nu ştia ce scrie pe panou, dar adevărul este însă altul şi are legătura exact cu cei care au avut interesul ca să fie amplasat un astfel de indicator şi care i-au oferit sprijin domnului director adjunct”, au spus surse din Compania Naţională de Autostrăzi. „Când a ajuns în poziţia din CNADNR  nu s-a mai ţinut cont de acest incident, care a fost ca şi uitat, aşa cum s-a întâmplat şi cu fostul director CESTRIN, Stelea Lautenţiu sau doamna Ecaterina Munteanu. Eu nu pot să-mi explic care este logica după care se ghidează conducerea Companiei şi dacă ministrul Boagiu ştie aceste lucruri”, au mai spus sursele.

După scurt timp de la demitere, în 2007, Olariu a dat în judecată Compania, dar a pierdut procesul la Curtea de Apel. A făcut o contestaţie, pe care ulterior a retras-o.

Mircea Olariu completează în acest moment lista celor care au primit note mici la management de-a lungul vremii sau au fost demişi în trecut, în urma unor rapoarte, dar în prezent au revenit pe poziţii de forţă. Este vorba despre

Daniela Drăghia – fostă directoare ISPA – management deficitar

Laurenţiu Stelea – fost director CESTRIN – demis în urma unor rapoarte de control

Ecaterina Munteanu – fostă director DIV – demisă în 2008 de ludovic Orban şi în 2009 de Radu Berceanu în urma anchetei de la Vama Giurgiu privind şpăgile luate de drumarii de la Agenţiile de Control şi Încasare

Gheorghe Dobre – fost Ministru al Transporturilor mandat în timpul căruia a fost renegociat contractul pentru Autostrada Transilvania – renegociere care a împovărat şi mai mult statul român în raport cu americanii de la Bechtel.

Surse din Compania Naţională de Autostrăzi au precizat că deşi directorul general Liviu Costache a fost în concediu medical, el a continuat să vină la muncă motivând că este foarte ocupat, ceea ce contravine codului muncii şi legii 188/2009 privind statutul funcţionarilor publici.  „Pe durata concediului, statutul de funcţionar public se suspendă. Deci persoana în cauză, ulterior semnării împuternicii nu mai are calitatea pe care o avea şi dacă în timpul concediului a semnat documente, din poziţia pe care o ocupa în instituţie, acest lucru este ilegal”, a explicat un specialist în Codul Muncii.

Surse avizate din Companie au explicat că scaunul de director general a lui Liviu Costache a început să se clatine şi că, la etajul 1 al Ministerului Transporturilor, se vehiculează deja numele unei doamne pentru şefia CNADNR.

Directorul DRDP Cluj, Ioan Pantelimon, a rămas fără mandat pe Autostrada Transilvania

Posted in Uncategorized on Noiembrie 13, 2010 by andreiciurcanu

Ioan Pantelimon, directorul DRDP Cluj, nu va mai răspunde de lucrările pentru Autostrada Transilvania. Surse din Compania Naţională de Autostrăzi au explicat că printr-o adresă oficială conducerea CNADNR a anunţat că i-a retras mandatul privind responsabilităţile asupra proiectului. „Numirea lui Pantelimon ca şi coordonator a fost o chestiune politică pentru a grăbi lucrările din 2009, în aşa fel încât politicul să se ţină de promisiune când a spus că se va inaugura transonul Turda Gilău. Graba aceasta însă a avut repercusiuni asupra lucrărilor”, au susţinut surse din CNADNR. Decizia de înlăturare a lui Pantelimon se pare că a venit direct din biroul Ministrului Transporturilor, Anca Boagiu. „Ministrul a dictat şi Liviu Costache a executat”, au spus sursele.

Transferul responsabilităţilor privind lucrările pe şantierul de la Autostrada Transilvania la DRDP Cluj au fost explicate la vremea respectivă de conducerea CNADNR ca fiind o măsură de  eficientizare a muncii. „Le-am dat un mandat pentru a urgenta lucrările şi pentru încadrarea într-un grafic. Acolo se puteau mişca treburile mai repede, pentru că aveau specialişti şi un laborator”, a mai spus Tiron.

Realitatea se pare că a fost alta. Angajaţi din DRDP Cluj au explicat că au fost nenumărate presiuni asupra celor din cadrul laboratorului. „Se ajunsese în aşa hal încât au spus că dacă iese vreun rezultat negativ la vreun test, le închide unitatea şi rămân fără serviciu. Oamenii s-au speriat şi au reacţionat ca atare. Mai bine zis nu au mai acţionat deloc în câmpul muncii”.

Surse din CNADNR au confirmat presiunile care au fost exercitate la Cluj. „Acolo s-au întâmplat nişte lucruri necurate pentru care cineva, la un moment dat, va trebui să răspundă în faţa legii. Este vorba de plăţi şi lucrări cu semne de întrebare, facturi, abuzuri în ceea ce priveşte impunerea anumitor firme pentru prestări servicii, firme ale unor oameni grei din zona Cluj şi Bucureşti, din sfera economică şi politică”, au mai spus sursele.

Pantelimon a fost investit cu aceste atribuţii imediat după ce Radu Gaşpar a fost înlăturat de la cârma acestui proiect. „Gaşpar a fost un cui în talpa unora, pentru că de multe ori s-a opus, şi pe bună dreptate, politicii impuse de constructorul american.  Aşa că a fost executat de conducerea de atunci, mai bine zis de doamna director Tiron. Iar Gaşpar nu a fost singurul om care a fost înlăturat de pe acest proiect pentru că incomoda”, a mai spus sursele.

Fostul director general al CNADNR, Dorina Tiron, are o altă variantă în ceea ce-l priveşte pe Radu Gaşpar. „Cred că a fost cu acordul lui plecarea, Era puţin înghesuit de problematică, puţin depăşit de probleme. Cred că a făcut foarte bine că a renunţat”, a spus Tiron.

Odată încheiat mandatul lui Pantelimon, atribuţiile acestuia urmează să se întoarcă la CNADNR Bucureşti, unde, directorul Autostrada Transilvania este doamna Nicoleta Davidescu. Deşi este în această funcţie de anul trecut, inginerul Davidescu nu s-a remarcat în niciun fel până în prezent. O simplă căutare pe internet după numele acesteia nu oferă vreun rezultat. Într-un an de zile aceasta nu a făcut nicio declaraţie referitoare la evoluţia lucrărilor şi negocierile cu americanii. Un singur lucru este sigur. Cât timp a fost director şi-a încasat salariul aferent – din declaraţia de avere postată pe site-ul CNADNR reiese că din poziţia de DAT (Director Autostrada Transilvania) ing Nicoleta Davidescu a câştigat în fiecare lună  5,833 RON.

Directorul DRDP Cluj Ioan Pantelimon nu a putut fi contactat pentru a comenta asupra deciziei CNADNR de a-i retrage mandatul. Nici directorul general Liviu Costache nu a fost de găsit.

Vărul, finul, nepoata, cuscrul şi naşul mare de la CESTRIN

Posted in Uncategorized on Noiembrie 10, 2010 by andreiciurcanu

În Compania Naţională de de Autostrăzi se poartă legăturile de rubedenie între angajaţi. Toată lumea ştie, nimeni nu comentează. Şefii le acceptă pentru că şi ei le au pe ale lor. Fiecare angajat se aduce unul pe celălalt, aşa cum românii se trag atunci când pleacă din România în străinătate – prima dată pleacă băiatul cel mai mare şi dacă e rost de bine, sunt chemaţi şi ceilalţi fraţi.

În cazul celor de la drumuri, dacă nu se cheamă, se sprijină prin contracte încheiate între CNADNR şi alte firme de transport, consultanţă sau prestări servicii – soţul lucrează la CNADNR, soţia la firma care urmează să încaseze o sumă pentru o factură care nu era pe lista de priorităţi, dar cu puţin trafic de influenţă a fost strecurată la „mapă”.

Acest fenomen nu a ocolit nici Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică. Încă de pe vremea mandatului lui Stelea Laurenţiu la CESTRIN, acesta şi-a întărit poziţia prin tot felul de alianţe care s-au făcut între angajaţi. Cea mai de nădejde legătura este căsătoria dintre nepoata sa şi Bogdan Tudor care, se pare, că şi-a cunoscut viitoarea soţie în unitate, după care a devenit director tehnic, iar mai apoi favoritul la poziţia de Director al CESTRIN.

Legăturile familiei Stelea şi Bogdan sunt mult mai adânci decât la prima vedere. Subalternii şi superiorii s-au înrudit în aşa fel încât la greu să se ajute. Iată o mică parte din încrengătura de la CESTRIN cu nepoţi, verişori, fini şi naşi.

Astfel de legături de rudenie se găsesc atât în CNADNR cât şi înDRDP-urile din ţară.