Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale sau cum funcţionează mafia transporturilor – Episoadele 1-2

Fals în documente, luare de mită şi trafic de influenţă. Transportul de materiale de construcţii din România a dat idei unor angajaţi ai Regionalelor Companiei de Autostrăzi să dezvolte un adevărat sistem mafiot unde se falsifică documente şi se întocmesc autorizaţii de transport ilegale în valoare de milioane de euro. În contul unor şpăgi consistente, angajaţi ai regionalelor companiei încalcă legea şi fac înţelegeri cu firme de transport care depăşesc tonajul maxim admis fără să plătească autorizaţiile necesare. Reporterii Realitatea TV au descoperit că acest fenomen este valabil în toată ţara – în regionala Bucureşti, în regionala Cluj sau regionala Constanţa şi că pagubele aduse la bugetul de stat sunt de ordinul milioanelor de euro.

O anchetă marca Adevăr sau Provocare. Urmăriţi şi dezbaterea din platoul Realitatea TV.

O şpagă mică

Primul caz de încălcare a legii, Regionala Bucureşti Nord. Reporterii Realitatea TV au încheiat o tranzacţie cu şeful serviciului cântărire al acestei regionale. Un personaj cunoscut în lumea transportatorilor ca fiind deschis pentru orice afacere. Scenariul a fost următorul. Patronul unei firme de transport materiale de construcţii, pietriş, are 15 maşini de mare tonaj care vor pleca de la o bază de încărcare din apropiere de Ploieşti şi vor descărca la Bucureşti. Maşinile vor depăşi cu mult tonajul maxim admis pe drumurile naţionale, adică 42 de tone. Nu avem bani de autorizaţii de transport, aşa că suntem dispuşi să plătim pentru încălcarea legii. După câteva zile de discuţii telefonice ne întâlnim cu angajatul Companiei.

Fără ezitare, acceptă 3,500 de euro pentru a ne aranja transportul fără să plătim autorizaţiile speciale. Cu alte cuvinte ne ajută să încălcăm legea. Un calcul simplu arată că, dacă se respecta legea, pentru cele 15 maşini care transportau 50 de tone, cu 10 tone peste maximul admis, Autorizaţiile de Transport ar fi costat aproape 100 de mii de euro, bani care ar fi trebuit să intre în bugetul Companiei.

Cum se negociază, câţi bani se dau şi mai alesc cui

Al doilea caz Autostrada Bucureşti Piteşti. Ca în orice afacere, înţelegerile dintre angajaţii Companiei de Drumuri şi unii transportatori care încalcă legea au reguli. Sumele de bani sunt negociate pentru fiecare regională în parte. Banii sunt împărţiţi la angajaţii care se ocupă cu cântărirea pe drumurile naţionale. Fiind implicate mai multe persoane din acelaşi serviciu, tranzacţiile sunt sigure şi primesc amenzi doar cei care nu au cotizat. Problemele mai apar atunci când se fac controale inopinate de la centru. Există însă şi aici o soluţie de avarie – şoferii sunt învăţaţi să refuze cântărirea. Şi asta pentru că amenda pentru refuzul cântăririi este mult mai mică decât cea pentru depăşirea de tonaj fără o autorizaţie.
Afacerile se fac pe bani mulţi şi pentru multe maşini care transportă zilnic mii de tone de materiale de construcţii. Autoutilitarele încărcate uneori cu 45 de tone, la care se adaugă greutatea proprie de 10-12 tone, un total de aproape 60 de tone, distrug în calea lor drumurile naţionale şi puţinii kilometrii de autostradă pe care îi are România. Cu alte cuvinte, prin afacerile pe care le fac, unii angajaţii ai companiei de autostrăzi distrug exact ceea ce ar trebui să păzească – şoselele.

Tranzacţii la balastieră

Al treilea caz – Regionala Constanţa. Şpăgile pe care le dau de transportatorii angajaţilor drumarilor nu sunt un secret nici pentru cei care deţin balastiere. Locul de unde drumurile naţionale încep să fie distruse.

Staţia de unde se încarcă materialele de construcţii este, de cele mai multe ori, locul perfect pentru a începe afacerile cu angajaţii Companiei care fac parte din acest sistem mafiot. La o balastieră din judeţul Argeş, patronul platformei ne explică câţi bani trebuie daţi angajaţilor din Regionala Bucureşti şi Constanţa pentru a face transport fără autorizaţie de la o balastieră din localitatea Potlogi, judeţul Argeş, până pe litoral.

Patronul de balastieră ne explică cum funcţionează tot procesul. Pentru fiecare maşină care transportă cu supratonaj dar fără autorizaţie şpaga este de 100 de euro la sfârşitul fiecărei luni. În plus, pentru a fi uşor de identificat în traseu, pe autovehicule vor fi lipite nişte abţibilduri cu numele firmei care face transportul. În felul acesta drumarii vor ştii să nu oprească în trafic utilitara pentru cântărire.

Fals în acte pentru 900 de euro

Ceea ce este grav este faptul că unii dintre angajaţii companiei recurg şi la fals în documente.

Al patrulea caz descoperit – Regionala Cluj, Vama Borş. Un angajat al Companiei din Vama Borş a eliberat unui transportator care depăşea tonajul maxim o autorizaţie de 958 de euro şi a falsificat factura a cărei valoarea era de doar 58 de euro. Pentru a se asigura că în gestiunea contabilă a Companiei nu se va observa diferenţa de 900 de euro, bani care i-au intrat în buzunar, angajatul a emis şi o autorizaţie falsă.

În cele două documente se vede clar diferenţa dintre orginal şi fals. Pentru a fi acoperiţi de acte, angajaţii Regionalei au modificat traseul şi au scurtat kilometrajul parcurs de transportator în aşa fel încât diferenţa de 900 de euro să dispară.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: