“Luna Bucurestilor”, cea mai mare sarbatoare a Capitalei

Cati din bucurestenii de azi isi mai aduc aminte de “Luna Bucurestilor”? De primele focuri de artificii, de expozitiile fastuoase, raliurile, concursurile sportive si spectacolele de teatru? O luna de sarbatoare in care locuitori din toate colturile tarii se adunau sa petreaca si sa se distreze. Era deja traditie si tot romanul stia: intre 1935 – 1940, cate 30 de zile, 9 mai – 9 iunie, Bucurestiul este in sarbatoare.

Putini bucuresteni isi mai aduc aminte de acele vremuri, dar amploarea evenimentelor, sumele investite si mai ales programul stabilit lasa cu gura cascata orie administratie locala sau organizatori care se ocupa de punerea in scena a unui spectacol.

Un succes din primul an

Ideea organizarii “Lunii Bucurestiului” a fost lansata in 1934 de primarul general al Capitalei de atunci, Al. G. Donescu si avea ca scop crearea unei legaturi intre locuitorii Romaniei, prin expozitii care sa atraga vizitatori din toate colturile tarii.

Prima editie, cea din 1935 s-a bucurat de un asa mare succes incat ziarele vremii anuntau ca “in curand vom avea o luna a Brailei, una a Galatilor, o luna a Iasilor si una a Craiovei. Desigur ne asteptam si la o luna a Gaiestilor, una a Mizilului si asa mai departe”, (Gazeta Municipala 1935).

“In cateva luni au ridicat un oras intreg”

Pregatirile pentru prima Luna a Bucurestiului a inceput inca din primavara lui ‘35. Linistea din Parcul Carol I a fost inghitita de huruitul utilajelor si forfota muncitorilor. Dupa cinci luni de munca zi lumina parcul a fost luat cu asalt de vizitatori din toata tara.

Principala atractie a fost cartierul vechi. La ordinul regelui Carol al II-lea a fost au reconstituita o ulita bucuresteana, cu Turnul Coltei, Casa Antim cu tipografia lui C.A. Rosetti, Hanul Manuc sau biserica Sf. Gheorghe cel Nou. Si, pentru ca spectacolul sa fie desavarsit, in fiecare seara erau organizate reprezentantii puse in scena de actori ai Teatrului National, care au readus “pe ulita” boierii, jupanitele, mascaricii, lautarii si vanzatorii ambulanti.

Putini bucuresteni mai stiu de aceste povesti. Batranii s-au dus demult, dar amintirea acelor vremuri s-a strecurat si a ramas in mintea copiilor de odinioara, a pensionarilor de azi. “Aveam 12 ani pe atunci. Un asa eveniment nu ai cum sa-l uiti toata viata. Va dati seama, copil fiind, eram absolut consternat de tot ceea ce vedeam acolo. In cateva luni au ridicat un oras intreg”, spune cu mirare in glas domnul Constantin, acum la 85 de ani. “Mi-a platit tata vreo 30 de lei, pe un fel de abonament, si o luna de zile cat a tinut n-am mai dat pe la scoala”, rade ragusit pensionarul.

Prima manifestare internationala

Un an mai tarziu, in 1936 evenimentul s-a mutat pe Lacul Herastrau, intre Arcul de Triumf si pasajul de cale ferata de langa Vila Minovici.

Pentru prima data in istoria tarii de dupa 1866, romanii au putut lua contact cu istoria familei regale. In pavilionul regalitatii au fost expuse postalionul cu care venise in 1866 Regele Carol I in Romania, automobilul cu numarul 30 utilizat de regele Ferdinand pe front in primul razboi mondial si avionul in care a calatorit

Regele Carol al II-lea spre Bucuresti in 1930. Romanii veniti din toata tara au putut vizita expozitia Satul Romanesc, actualul Muzeu al Satului, si au urmarit mitingul international de aviatiei pe Aerodromul de la Baneasa si focurile de artificii.

Tot acum a fost introduse in lista de expozitii si tarile Micii Intelegere: Iugoslavia si Cehoslovacia, care au organizat in anii urmatori “Luna Belgradului” si “Luna Praga” unde a fost invitata si capitala Romaniei sa participe.

Record de vizite: 200.000 de participanti intr-o zi

Anii urmatori au adus noi proiecte urbanistice. S-a realizat asanarea Lacului Floreasca si sistematizarea raului Colentina si tot acum a fost lansat primului vaporas pe apele ce inconjoara Bucurestiul in prezenta marinarilor adusi tocmai de la Constanta.

Cu fiecare eveniment insa au crescut asteptarile vizitatorilor, dar si costurile investitiilor. Presa locala anunta ca “pentru <> din anul 1938 devizul pentru pavilioanele de beton ale viitoarei expozitii se ridica la 25 de milioane de lei” (Gazeta Municipala).

In 1938, la presiune societatii civile, dar si a celor care se opuneau acestui eveniment, s-a renuntat la costisitoarele investitii, celebrarea a 20 de ani de la Marea Unire urmand sa evoce cele trei momente principale (1600, 1859, 1918) care au dus la aparitia Romaniei Mari. Printre exponate se aflau documente si arme apartinand lui Mihai Viteazul, Al. I. Cuza si documente referitoare la Marea Unire de la 1918.

Presa vremii anunta ca, pentru prima data din 1935, organizatorii au fost depasiti de numarul de vizite: aproape 200.000 de oameni intr-o singura zi. era clar pentru toata lumea, Luna din 1938 va ramane in top.

Primul spectacol de televiziune

Anul 1938 a adus insa in Romania si primul Salon al automobilului si aviatiei.

Reclama de care a beneficiat “Luna Bucurestilor” peste hotare a trezit interes unor firme din Europa precum Mercede Benz, Renault si Citröen care, intr-un pavilion special amenajat, si-au prezentat motoarele alaturi de produsele uzinelor Malaxa si Societatea Leonida.

Premiera absoluta insa a ramas, dupa cum arata presa locala, “transmiterea imaginilor prin telegrafie fara fir simultan cu sunetul… denumirea procedeului fiind cunoscuta: televiziune”.

“Amanunte nu stiu sa va dau, va dati seama au trecut 70 de ani de atunci”, isi framanta doamna Aurelia mintile in cautarea unor fragmente de memorie. “Cert este ca tata, eram venita cu parintii, si-mi aduc bine aminte, pentru ca pe el il impresionai foarte greu, era un om dur, de formatie militara, a ramas inmarmurit la ceea ce se intampla si a exclamat<>”, povesteste bucuresteanca.

Demonstratia a fost facuta cu aparatura Phillips si a fost prezentata de presa locala ca fiind un moment unic. “Din pricina ca in tara nu exista un post permanent de emisiune pentru televiziune, experientele actuale din cadrul Lunei Bucurestilor vor ramane unicele pentru cel putin 20 de ani” scria Gazeta Municipala.

Al doilea razboi mondial si sfarsitul

Incepand cu 1939 si 1940 “Luna Bucurestilor” a inceput sa piarda din fast si din vizitatori. Apropierea celui de-al Razboi Mondial si tensiunea de la nivelul politic a avut impact asupra bugetului evenimentului care a fost din ce in ce mai saracit.

“Luna” a disparut astfel in vara lui 1940 din vietile bucurestenilor. Au mai existat tentative de reabilitare a acestui eveniment, insa nimic nu s-a putut ridica la nivelul investitiilor si amplorii programului pregatit in perioada 1935-1938.

PRIMA SISTEMATIZARE A CAPITALEI

Macheta de 100 de mp si ideile lui Ceausescu

Prima Luna a Bucurestiului, cea din 1935, a fost din multe puncte de vedere un din cele mai spectaculoase. Alaturi de Cartierul Vechi si carele alegorice, pavilionul cadastral a atras si el multi vizitatori. Aici era prezenata, pentru prima data, prin fotografii, diorame si machete, evolutia orasului de la inceputuri si pana la sfarsitul secolului al XX-lea.

Piesa de rezistenta a fost macheta in suprafata de 100 de mp a Capitalei in care erau prezentate principalele modificari ale orasului dupa aplicarea planului de sistematizare: modificarile ce urmeaza sa fie facute arterelor de circulatie si pietelor Capitalei, noi cartiere si dezvoltari urbanistice.

Tot acum era anuntata sistematizarea Targului Mosilor, Piata Academiei, prelungirea b-dului Bratianu de la Scoala de Razboi la podul Serban Voda.

Macheta de 100 de mp a fost data disparuta dupa 1948. Multe voci din domeniul urbanismului si arhitecturii sunt de parere ca aceasta a disparut in vremea lui Ceausescu. Se pare ca dictatorul a preluat ideile promovate din timpul lui Carol II dupa care a facut pierduta macheta.

Exista discutii legate de ideile “furate” de Ceausescu, printre care se numara sistematizarea Dambovitei, amplasarea unei eventuale Case a Poporului, construirea metroului si amenajarea unor mari bulevarde care sa lege principalele puncte ale capitalei.

“Luna va fi o adevarata binefacere pentru comertul si industria bucuresteana. Iar prin faptul ca anul acesta (1936) va avea un caracter international, intrucat Mica Intelegere participa la manifestarile noastre, este evident ca <> va provoca din an in an mai mult, o miscare in toate domeniile vietii romanesti”.

Al. G. Donescu – primar general al Capitalei (1934-1938)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: